Good Enough;

Cum a fost colega noastră comună (ştiţi voi care) foarte drăguţă să precizeze, se pare că lumea mă vede mai degrabă ca pe o maşină de făcut teme. Ay, Ay, kids. Ţin să vă anunţ că nu sunt, câtuşi de puţin, şi numai pentru că am crezut că poate ar fi mai bine să vă ajut din când în când cu ceea ce e punctul meu forte - engleza - da, daţi-vă ochii peste cap cât vreţi, PRETIND că ştiu engleză şi vreau să văd cine mă contrazice - asta nu vă dă dreptul să consideraţi că munca mea e un drept al vostru.
Vedeţi voi, mie mi-e foarte uşor să-mi găsesc altceva de făcut decât admirabilele voastre teme acasă. Aşa cum făceam şi înainte. Poate că nu ies în oraş - din motive care mă privesc numai pe mine - dar asta nu înseamnă că mă plictisesc ;)
Şi pentru că, sincer, nu prea văd apreciere de nicăieri (cu câteva excepţii, şi ar trebui să se ştie, de altfel, tocmai excepţiile m-au şi sfătuit să nu mai fac temele altora acasă), mă "pensionez". Mă pensionez, în sensul că refuz să accept când cineva se înfăţişează şi începe: "Îmi faci tema? Până mâine. Dar, da, pune-i şi nişte greşeli aşa." Nu cumva urmează să-mi spuneţi şi câte paragrafe vreţi fix şi în câte minute s-o scriu?
Ideea e următoarea. M-am săturat ca lumea să aibă impresia că eu fac temele alea numai aşa, că n-am altceva mai bun de făcut. Am, pe cuvânt de onoare. Şi ştiu că sună bitchy. Dar cu foarte puţine excepţii, REFUZ să mai fac teme în timpul meu liber. Da, dacă aveţi nevoie, o să vă ajut din când în când, and that is it. Pentru că sunt sigură că v-aţi descurcat admirabil înainte să ajung eu aici, o să vă descurcaţi şi acuma. :)
Mda. That would be it.
Dacă, totuşi, după hissy fit-ul meu încă mai vreţi teme făcute integral de mine...ei bine, I want to be paid for it. Simple and clean.
Muncesc, deci vreau salariu.


On another matter, brighter this time. Am conştientizat că de-abia îmi aştept majoratul. Why? Pentru că, poate, dacă totul o să fie bine până atunci, so on and so forth, my Amay will come :3 Şi dacă Amay o să fie aici...aia cu siguranţă înseamnă lots of fun. Pentru că nu cred că există altcineva care să mă poată face să râd aşa cum face ea. Pe bune. I love California people.
Şi ea o să fie my V.I.P. - împreună cu drăguţa de Dya (uite că te pomenesc în blogul meu...fotomodelule xD). Apropo de Dya. O ADOR. E, sincer, una dintre primele, şi cele mai bune prietene ale mele, şi de mult am încetat de a o mai vedea doar ca pe o prietenă - e mai mult decât atât. E, în orice alt fel decât biologic, sora pe care, până recent, n-am avut-o. Confidenta căreia întotdeauna puteam să-i spun orice. Cea care întotdeauna putea să-mi ridice moralul, să mă facă să mă simt bine, şi în largul meu. Şi suntem în acel punct în care putem să ne prezentăm una la casa celeilalte fără niciun preaviz şi să anunţăm: "Eu stau aici în noaptea asta" - nimeni nu s-ar mira, şi cu siguranţă nimeni nu s-ar supăra.
Mda. Şi Dydy, trebuie să reluăm practica asta. Aşaaaa-i că dormi la mine în vacanţă? ;)) Vezi, ţi-am făcut cerere publică, în concluzie trebuie să accepţi, că altfel mi se rupe inima...şi nu vrei asta!
Te iubesc :))

Şi ştiiiii că asta-i de fapt melodia noastră. Top & Taeyang - Friend...because we will always be best friends :3
...fotomodelule.

Să continuăm lista mea de VIP-uri. :)) Cu siguranţă, trebuie să-mi invit iubirile din fosta clasă. Bianca Lang (trădătoaaaareoooo, dacă nu plecai tu la începutul clasei a 11-a eu nu aveam niciodată curajul s-o fac), Ioana C. (ştii că noi suntem diferite ;) ), Ioana Pă. (şi uite c-am uitat să-ţi trimit poze cu mine şi telefonul...sper că ai supravieţuit dezamăgirii!), Corina & Ioana P. (care mi-au suportat nebunia progresivă 2 ani şi jumătate ;)) ), Răzvan (Sââânge, sânge, sânge!), Georgiana, Alexandra, Tudor (na, ca să mă revanşez că te-am lăsat fără cola), Mihaela (încă am traume de pe urma sunetelor de fiecare dată când cineva te gâdila), Valentina ("Deci te duci la Olimpiadă, Bianca, nu? Cum nuuu? Sigur că te duci.") şi, de fapt, pe toţi ceilalţi. Da voi aveţi un statut mai special :))

List under construction - dar e ceva ce nu pot să uit. Trebuie - DAR TREBUIE - s-o invit pe Miss Velea.



De ce melodia asta de final? De aia, kids. De aia. Că îmi place.

Game Over

Oops, I did it again. Did it, adică mi-am confecţionat, cu propria şi personala mânuţă (sau în acest caz, mai degrabă delicate picioruşe), un car de absenţe. Bineînţeles că nu-s extraordinar de multe, doar suficiente cât să-mi dea de gândit - adică...de ce Doamne atâtea? Uff. Oricum. Sunt destule, şi pot să şi pinky promise că nu mai fac. Pe bune!

On another matter. Jur că simt nevoia să mă dau cu capul de pereţi. În mod sadic şi repetitiv. Why? De aia, măi prunci, că nu cred că se poate să doară mai tare, şi vreau şi eu să testez teoria asta. Logica mea (de altfel, uşor combatibilă), spune că e o limită pe care o am, şi că dacă mă doare mai rău, mor.

Numai că mă îndoiesc sincer că o să scăpaţi voi atât de uşor de persoana mea. Hai s-o citez şi eu pe una dintre muzele mele, Gossip Girl: "xoxo, you know you love me!" Da, kids, mă iubiţi, chiar dacă inconştient. Şi dacă nu, eu oricum o să cred că o faceţi, deci n-are niciun rost să încercaţi să mă contraziceţi. Megalomaniacă? Poateee... Şi dacă da, nu e nimic de făcut, oricum, deci n-are rost să încercaţi nici asta. Sâc!

Aşaaa...hai să vă prezint cele mai recente obsesii ale încântătoarei mele fiinţe.

Nr. 5 - Gloria Tang (G.E.M.)

Ce frumos cântă! Ce frumos cântă! Ce frumos cântă! Jur că nu pricep nicio boabă în afară the "It's all about you, I'm in love with you" şi de "Yeah"-uri. Dar o iubeeesc. La melodie mă refer. Deşi şi ea e super chio. Şi pentru cei ce nu ştiu ce e Chio, e un fel de...cool. Lansat în vocabularul meu de Wendy Chen (cunoscută ca Xiaxue, de fapt), care e un fel de supermodel printre bloggeri. Pe bune. Femeia aia are un stil de a scrie de mă dă pe spate. Asta face diferenţa dintre un blogger de hobby şi unul plătit, though. Nu?

Nr. 4 - Lee Changsung

Cunoscut mai degrabă (de către puţinii K-Pop people) drept Joon din MBLAQ. Music Boys Live in Absolute Quality? Cum zice baby Joon. "Oh YEAH!" ... şi acuma m-am apucat de dans. Scăpaaaaţi-mă! Dar...dar...dar...e aşa frumooooos...


That is Joon. My Joon, so chicas, take your hands off my man. xD

Nr.3 - Ayumi Hamasaki



Empress of J-Pop, Ayuyu, sau oricum i s-o mai fi zicând. E sublimă, e genială, e superbă, şi o invidiez cu toate celulele malefice ale corpului meu. (Că e rău să invidiezi oamenii, nu?) Şi îi învăţ toate melodiile. Ca pe rugăciuni. Sau, mai bine zis, mai bine decât pe rugăciuni, nu de alta, dar mie îmi cam lipsesc avânturile religioase. Sorry, sorry!

"Yume no tochuu de mezameta...
Matsuge ga, nurete ita.
Oboete ta kotoba wa:
"Onegai, ika nai de!"

Kesshite kawara nai no wa
Tsunotte iku kono omoi
Itsumo yuruga nai no wa
Uyamai shitau kimochi."

... Ignoraţi-mă. Pe bune. Ignoraţi-mă. Dar, în traducere... :3

"I woke up in the middle of a dream,
My eyelashes were wet.
I remembered the words:
"Please, don't go."

My growing feeling for you
Will never change.
My respect and adoration
Are unshakable."

Woot, woot, woot. Superbă melodie. Şi da, ştiu, deja o iau pe câmpii. Scuuuze!

Nr.2 - The all amazing Namie Amuro and her porno-ish songs


Nu am o pasiune deosebită pentru melodie, sau pentru Namie. Dar salut iniţiativa - destul de unică pe vremea aia în Japonia - de a sfida toate regulile, şi de a şoca populaţia. Nu atât prin look (care, totuşi, e pe specific mai degrabă american decât japonez, OH MY NAMIE), cât prin ceea ce cântă. Şi sub nicio formă n-am să postez o traducere, dar... Doaaamne, cred că doar Yasunori Hayashi (Acid Black Cherry) o depăşeşte. Şi el e de factură mult mai recentă. A, şi poate şi Kumi Koda pe ici, pe colo...dar mai are de învăţat xD

Nr.1 - Gazda


Cartea asta, de pe care n-am luat mâna de când am cumpărat-o, e superbă. ABSOLUT superbă. Nu numai că ideea e grozavă - pentru că, e! - dar şi personajele, şi felul în care e scrisă cartea, e super. Eu mă aşteptam, sincer, să fiu dezamăgită, pentru că nu-mi imaginam că Stephanie ar reuşi să egaleze Twilight. Dar uite că a reuşit. Şi am tot plâns, pe măsură ce citeam, pe ultimele...nu ştiu...300 de pagini, non-stop? Ceva de genul. Şi pentru că mi-a plăcut aşa de tare, acum o recitesc.
Ideea e că în carte e prezentat Pământul în viitor, într-un punct în care nu mai e locuit de oameni, cel puţin, nu ca majoritate. Extratereştrii de pe o altă planetă, auto-intitulaţi "suflete" şi-au părăsit planeta de origine, săracă în resurse, şi au început să populeze altele - folosind corpurile locuitorilor anteriori ca "gazde" şi anihilând conştiinţa băştinaşilor. Sufletele sunt, "din fabricaţie", ca să spun aşa, bune, sincere, milostive etc, etc. Aşa că, atunci când ajung pe Pământ şi văd oamenii violenţi şi auto-distructivi, hotărăsc să salveze planeta, prin ocupaţia lor. Şi aici începe cartea. În una dintre ultimele femei "sălbatice" în viaţă se infiltrează un suflet, iniţial numit "Rătăcitoarea" (Wanderer în original). Numai că Melanie Stryder - cea în corpul căreia Rătăcitoarea este implantată - făcea parte din ultimele eşantioane ale rezistenţei umane, ceea ce făcea inserarea unui suflet deosebit de periculoasă. Conştiinţa Melaniei refuză să cedeze în faţa Rătăcitoarei, şi cele două încep să se lupte. Deoarece Melanie nu reuşeşte să îşi ascundă amintirile de Rătăcitoarea, aceasta află despre ceea ce Melanie lăsase în urmă - pe iubitul ei, Jared, şi fratele mai mic pentru care fusese ca o mamă, Jamie. Instinctul Rătăcitoarei de a furniza aceste informaţii celorlalte suflete este înfrânt de Melanie, care o copleşeşte acum cu amintiri despre cei doi, şi iubirea pe care le-o poartă, astfel încât Rătăcitoarea sfârşeşte prin a se îndrăgosti şi ea de ei. Acum, că este sigură că Rătăcitoarea nu îi va trăda, Melanie o conduce prin deşert spre locul în care crede că îi va regăsi. Dar proviziile se termină, nu mai au apă, şi sfârşesc prin a se opri sub un copac ca să moară. Sunt însă găsite de unchiul Melaniei, Jeb, şi alţi câţiva bărbaţi, care o duc pe Rătăcitoare în ascunzişul lor, pentru a o studia. Ei ştiu că ea nu mai este umană, dar vor să vadă dacă pot să o aducă pe Melanie înapoi. Totuşi, Jeb deduce că Melanie încă există în acelaşi corp cu Rătăcitoarea, şi decide să o ţină în "casa" lui, o peşteră subterană imensă, pe care supravieţuitorii (în număr de 35) o amenajaseră pentru locuire. Acolo, Rătăcitoarea îl regăseşte pe Jared, dar, din cauza faptului că este evident că ea nu mai e umană, pe rând, toţi încearcă să o ucidă - cu excepţia lui Jeb şi a lui Jamie, care o protejează împotriva a tot. Rătăcitoarea refuză să le vorbească, şi este închisă într-o altă peşteră, unde rămâne sub paza lui Jared şi a lui Jeb. Când Jared trebuie să plece într-un raid, ca să fure provizii pentru supravieţuire, Jeb reuşeşte să o convingă pe Rătăcitoare să îi vorbească, şi o scoate din închisoarea ei. El o va boteza Wanda, ca o prescurtare de la numele ei original, şi o va face să lucreze împreună cu el, şi să socializeze cu ceilalţi. Deşi cu greu, cei din jurul său o vor accepta, mai ales doctorul care încercase să îi scoată sufletul iniţial, Jamie şi unul dintre cei mai înfocaţi rivali pe care-i avusese iniţial, Ian. Cu timpul, Wanda îi cucereşte pe toţi cei din tabără cu bunătatea ei, şi disponibilitatea ei de a-i ajuta pe toţi, necondiţionat. Deoarece Jeb şi Jamie află despre experienţa ei cu privire la viaţa sufletelor (Wanda a trăit anterior pe opt planete), o pun să le povestească despre acestea şi despre toate detaliile pe care le ştie. Însă, atunci când raidul se întoarce, Wanda întâmpină o puternică opoziţie din partea lui Jared şi a fratelui lui Ian, Kyle, care încă o urăsc la fel de tare ca la început. Kyle încearcă din nou să o omoare, dar, când vrea să o împingă în râu ca să o înece, după ce reuşeşte să îi rupă un picior şi câteva coaste, reuşeşte să cadă chiar el. În ciuda instinctelor Melaniei, Wanda îl prinde şi, cu ajutorul lui Ian, reuşeşte să-l salveze. Totuşi, Ian doreşte moartea fratelui său - pentru că, între timp, el se îndrăgosteşte de Wanda. Cu ajutorul Wandei, tribunalul pe care Ian îl convocă pentru a-l judeca pe Kyle îl hotărăşte nevinovat, iar Jeb adaugă, în final, că deoarece toată lumea ştie că Wanda nu s-a rănit accidental, aşa cum pretinsese, şi pentru că e clar că cel care a încercat să o ucidă a fost Kyle, următorul care va avea ceva împotriva ei va fi împuşcat.

Şi hai, că deja am spus prea mult :)) mai mult nu spuuuun. Dar trebuie să citiţi cartea asta. E superbă :3

Until your distress sleeps, fill me up with your grief ~

Mai copilaaaaaasi! Iara m-am dat disparuta, stiu. Si acuma nu mai aveti acces la minunata si spurcata mea gura decat pe aici...asa ca imi pare, sincer, rau. Numai ca, vedeti voi, tare rar imi vine si mie cheful sa ma apuc si sa scriu. De...ce sa-i faci?

Si astazi ma gasesc intr-o profunda si depresiva depresie! (Da, STIU ca m-am repetat, si ca depresia nu poate fi altfel decat depresiva. Dar duhhhh.) De ce oare? Siiimplu. Dragi copii. Am luat 8. LA ROMANA, fir-ar sa fie de treaba.

Bineinteles ca voi, fosti colegi, stiti foarte bine ca media mea normala la romana e 10. Cu exceptia momentelor de trista amintire cand draga si mult iubita mea mama imi dadea 2. Dar 8?! DE CE OPT, fir-arrrrr sa fie?!

Pai de aia, mai kids. Pentru ca eu intreb daca e musai sa scriem ultima strofa din "Luceafarul". Si raspunsul: ..."Nu, dar te ajuta." ... Si intreb din nou. Se scad puncte, daca nu o scriu? Si ea zice ca nu. DAR MI-A SCAZUT! Unul intreg. Ufff, de-ati sti ce frustrata sunt.

Asa. Si cum credeti voi ca se ajunge de la o lucrare de 9 la una de 8, totusi? Siiimplu. Stimabila doamna verifica si caietele. Pe care, of course, le gaseste incomplete...cel putin pe-al meu. Ca nu m-am tare omorat eu cu recuperarea lectiilor. Ar fi si prost lucru. Eu? Nuuu...

Asa. Pe un alt subiect, mai vesel (ca mi-a crescut deja tensiunea!) am luat 10 la Spaniola! DA, LA SPANIOLA. Si unul la istorie...ufff.

AH DA. Si miss computer obsessed a inceput sa iasa in oras......-AHEM-. N-am zis asta, okay? Ca nu pot sa-mi stric reputatia de animal de interior. Dar sa stiti ca inca imi plac aia cu ochi mici. SA STITI! Si ca unica si singura dovada, ce-ar putea fi mai bun decat un nou video...of course.

Deeeci...Koda Kumi. Hot Stuff. Yepp, she is, the hottest. Acuma chestia e ca, bineinteles, o ador si pe femeia asta. Ca pe toate si toti care "calca" in mod ipotetic pragul blogului meu. Dar ea...uff, doamne. O invidiez. Ca-mi place si cum canta, si cum danseaza, si cum arata (de cele mai multe ori), si stilul ei de-ai rupe in bucati pe aia xD

Mhm. Acuma hai, ca iara deviez. Ce sa va mai zice eu voua?
Pai...ca mie imi place in Satu Mare! M-au apucat, ce-i drept, disperarile de toate felurile cand am vazut ca nu prea am concurenta la scoala...si ca nu-i musai sa gandesti prea mult...si ca orele de Cultura si Civilizatie sunt cele mai plictisitoare chestii ever. Dar sa stiti ca nici nu-i asa de rau.
{Okay. Simt nevoia sa dau niste explicatii pentru fragmentul subliniat. Pentru ca am facut o gafa de zile mari - stiind ca e ceva foarte interpretabil. Ceea ce am spus a fost ceva gresit exprimat - da, oricat de las pare sa spun asa ceva acuma. Nu vroiam sa insinuez ca as fi eu superioara cuiva, sau ca altii ar fi mai prejos de mine, ca as fi nu stiu cat de desteapta - ca nu sunt, logic, de vreme ce sunt corigenta si altii nu - sau altceva de genul. Ceea ce vroiam sa spun de fapt e ca atmosfera e mai relaxata, si nu concureaza toata lumea impotriva tuturor, dar, of course, am spus-o pe dos. Asa ca simt nevoia sa fac ceva ce nu as face in mod normal - si anume, sa imi cer scuze in mod public, pentru ca, sincer, nu vroiam sa jignesc pe nimeni - apreciez tot ceea ce ati facut pentru mine. Ca m-ati acceptat asa cum sunt, si mi-ati dat propriul loc in cadrul clasei - si toate alea. Sincer, imi pare rau.}

Sa adaugam pe deasupra colegii (sau colegul) super dragut, si hai, ca-i bine de tot. Da' chiar e!

Altceva, altceva...stai sa ma gandesc. A! Scutire de educatie. In momentul in care am auzit ca stimabila doamna profesoara cere sa-i stai in maini la norma, si sa-i faci podul de sus, eu am fost sigura ca "EU NU". Asa ca acuma am scutire...pe care tre' sa mi-o vizeze nush ce medic sportiv, OF DOAMNE.

Asa...sa stiti ca dau SI DELF! Si DELE. Care e DELF-ul de spaniola. Da...am innebunit...stiu. Bite me.

Si mi-am schimbat, daca n-ati observat, numele de utilizator. "Lady Leader", yessir, that's me. Wuv you all!~